Orchestra Nationala de Folclor

Orchestra Naţională de Folclor înfiinţată de Fundaţia Valenţe Umane

Odată cu 1 ianuarie 2007 şi după o lungă aşteptare, România a revenit în cadrul familiei democraţiilor europene prin aderarea la Uniunea Europeană. Acest fapt vine mai degrabă cu obligaţii şi responsabilităţi pentru ţara noastră, fiindcă rezultatele şi laurii vor putea fi culeşi abia după ce ne vom fi rodat ca membri cu drepturi depline în acest edificiu european important şi ne vom fi adus aportul la dezvoltarea şi promovarea unei Europe unite, atât politic, cât şi economic, cultural şi social.

Unitatea în diversitate a Uniunii Europene ne îndrumă în acest moment către acele locuri în ţările membre unde fiecare popor îşi păstrează cultura, tradiţia şi obiceiurile, unde fiecare cetăţean are dreptul la liberă circulaţie, la libertate religioasă şi la libertate culturală. Cultura şi tradiţiile merg mână în mână cu promovarea tinerelor talente şi susţinerea copiilor defavorizaţi în a-şi croi un drum în viaţa pe calea exprimării ideilor creatoare pe care aceştia le au în diferite forme, fie că acestea sunt în muzică, pictură sau sculptură, pentru a numi doar o mică parte din aceasta paletă importantă de domenii culturale.

În acest sens, venind şi în întâmpinarea unei Europe a diversităţilor culturale, şi ţinând cont de sursa inepuizabilă de valori şi cultură a poporului român, Fundaţia Valenţe Umane, a fost înfiinţată cu scopul de a promova diferitele aspecte culturale ale poporului român în Uniunea Europeană, prin identificarea, şcolirea şi susţinerea tinerelor talente şi a copiilor defavorizaţi în a-şi exprima spiritul creator ce poate aduce Europa mai aproape de noi şi pe noi în casa cetăţeanului european.

Iniţial, Fundaţia Valenţe Umane, a realizat proiecte de ajutorare şi acţiuni caritabile îndreptate cu precădere către centrele de plasament. Fundaţia a reuşit în scurt timp să atragă sponsori alături de care în fiecare an a oferit cadouri copiilor orfani şi defavorizaţi. Pe parcurs, atenţia fundaţiei s-a îndreptat şi către tinerii talentaţi, sprijinindu-i în realizarea de expoziţii atât în ţară, cât şi în străinătate.

Un proiect important al Fundaţiei Valenţe Umane este Orchestra Naţională de Folclor. Orchestra Naţională de Folclor românesc este şi va fi purtătoarea vocii poporului şi a graiului românesc atât în interiorul ţării, cât şi în afara ei. Orchestra Naţională de Folclor are ca obiectiv reconsolidarea templului sonor al acestui neam de geniu prin muzica ce ne aparţine.

Din punct de vedere financiar, orchestra este susţinută în întregime de Fundaţia Valenţe Umane, prin intermediul Preşedintelui acesteia, Nela Păvăloiu. „Prin intermediul Orchestrei Naţionale de Folclor se doreşte crearea unei societăţi naţionale de cultură unică, pentru a atrage publicul şi a stimula setea de cultură, promovând şi dezvoltând folclorul românesc”, spune Nela Păvăloiu.

Fundaţia, prin intermediul Orchestrei Naţionale de Folclor are ca scop revitalizarea şi revigorarea culturală mai ales în rândul tinerilor, pentru că nu trebuie să uităm că viitorul unei societăţi rezidă în sprijinirea copiilor mai ales şi promovarea tinerelor talente.

Pentru a atinge scopurile propuse, s-au selectat unii dintre cei mai buni instrumentişti de folclor, care pe lângă studiile de specialitate au şi o experienţă foarte bogată pe plan muzical în domeniul folcloric.

Dorim ca Orchestra Naţională de Folclor să devină o emblemă a poporului român în Uniunea Europeană şi în întreaga lume, motiv pentru care suntem siguri că vom avea toată susţinerea necesară atât din partea autorităţilor române, cât şi din partea membrilor de marcă ai sectorului privat.

Orchestra Naţională de Folclor

Structură

Lansată cu prilejul concertului extraordinar din data de 30 Mai 2007 de la Palatul Parlamentului, Orchestra Naţională de Folclor este formată din 28 de instrumentişti de valoare, cu studii medii şi superioare de muzică, cu experienţă bogată in mari ansambluri ca: Ciocârlia, Ansamblul Doina al Armatei, studenţi si proaspeţi absolvenţi ai Conservatorului.

Cei 28 de instrumentişti sunt imparţiţi pe partide astfel:12 viori, 5 suflători (2 clarinete, o trompetă, un flaut, un nai), 2 ţambale, 2 contrabaşi, 2 viole, 2 acordeoane, o chitară şi 2 violoncei

Structura orchestrei este flexibilă, numarul instrumentiştilor putând varia in funcţie de cerinţe, repertoriu abordat, sala de concert, etc.

Se pot utiliza:

- formule restrânse de 16 (6 viori, 1 ţambal, 1 acordeon, 1 violă, 1 violoncel, 1 contrabas, 5 suflători)

sau 8 (2 viori, 1 ţambal, 1 acordeon, 1 contrabas, 1 nai, 1 clarinet, 1 trompetă sau

1 vioară, clarinet, trompetă, nai, ţambal, contrabas, acordeon, violă) sau

- formula largită de 56 de instrumentişti.

Orchestra Naţională de Folclor

Repertoriu

Repertoriul ce poate fi abordat este amplu si diversificat, incluzând:

- muzică populară din toate zonele ţării,

- colinde autentice de sărbători

- muzică de petrecere,

- muzică lăutărească,

- muzică de ambianţa,

- evergreen (repertoriu internaţional).

Iată doar cateva exemple:

Ardeal: Haţegana, Tropotita, Invârtita, Doina

Banat: Doina, Brâu, Hora, Joc de 2

Oltenia: Hăulita, Doina, Hora, Sârba, Călusul

Muntenia: Hora, Sârba. Ca la Breaza, Brâul pe 6, Brâul pe 8

Dobrogea: Geampara, Cădăneasca

Moldova: Doina, Hora mare bătrâneasca, Hora, Sârba, Bătuta, Corăgheasca

Tipuri de spectacole

C.F. concert folcloric instrumental 1 oră: 28 instrumentişti

I.F. integral folcloric 2 ore: 4-5 solişti vocali, 3-4 instrumentişti

M.R. muzică românească 2 ore: selecţiuni din I.F. + prelucrări vocale şi instrumentale (exemple pentru cor: Gh. Danga – Sârba pe loc, Al. Paşcanu – Chindian s.a., pentru solişti: C. Porumbescu – Balada, C-tin Bobescu – Hora Staccato, G. Dendrino – arii din Lăsaţi-ma să cânt, s.a.)

I.R. interpreţi români 2 ore: selecţiuni din I.F. si M.R. + evergreen-uri clasice – uverturi, canţonete, menuete ( Rossini, Strauss, Mozart, Boccherini s.a.)

F.I. folclor internaţional 2 ore: cu invitaţi dirijori şi solişti de folclor din toată lumea.

Orchestra Naţională de Folclor

Dirijor Maestrul Constantin Arvinte

Maestrul Constantin Arvinte, unul dintre cei mai cunoscuţi dirijori folclorişti şi compozitori ai timpurilor noastre, a avut o contribuţie remarcabilă in domeniul muzicii folclorice româneşti, fiind distins cu nenumarate premii de creaţie folclorică.

A inceput activitatea ca dirijor la diferite ansambluri din Iaşi, devenind apoi Secretar Muzical, folclorist orchestrator, director artistic şi dirijor principal al Ansamblului Ciocârlia, inspector in cadrul direcţiei de muzică a Ministerului Culturii. De asemenea, Maestrul Arvinte a fost director artistic şi dirijor al Ansamblului “Rapsodia Română”. A activat ca dirijor al formaţiei artistice “Ciocârlia”, devenind la scurt timp cercetator de etnografie in cadrul Institutului de Etnografie şi Folclor, Bucuresti.

De-a lungul carierei sale s-a bucurat de sprijin profesional din partea unor prestigioşi maeştri, printre care: D.D. Botez, Mircea Chiriac, Dinu Stelian, Victor Predescu. A colaborat cu muzicieni, dirijori, maeştri coregrafi si folclorişti renumiţi, ca: Marin Constantinescu, Ionel Budisteanu, Floria Capsali, Gheorghe Baciu, Tamara Cap şi mulţi alţii.

Din creaţia sa muzicală se pot aminti peste 200 de lucrări pentru cor, cor şi orchestră, solişti vocali, solişti instrumentişti, cu acompaniament de instrumente populare sau clasice. Lucrările sale sunt interpretate de numeroase formaţii corale, orchestre şi mari ansambluri folclorice din ţară şi străinatate.

A străbătut ţara in lung şi-n lat, culegând folclor muzical: doine, balade, cântece vocale, melodii de jocuri populare româneşti, maghiare, sârbeşti, turceşti şi bulgăreşti, pe care le-a transcris, selectat, publicat şi valorificat în concerte în ţară şi străinătate.

Maestrul Constantin Arvinte a colaborat cu formaţii orchestrale conduse de Gheorghe Zamfir, Nicolae Pârvu (Olanda), Benone Damian şi Stanciu Simion (Elveţia).

Piesele şi suitele sale s-au bucurat de minunate aprecieri din partea cronicarilor din Europa, din cele două Americi şi din Asia. Prelucrările la nai ale Maestrului Constantin Arvinte au avut mari succese naţionale şi internaţionale, despre care George Auric spunea că “simbolizează nostalgia lui Dumnezeu”.

Maestrul Constantin Arvinte s-a alăturat Fundaţiei Valente Umane in realizarea proiectului “Orchestra Naţională de Folclor”, in calitate de dirijor, orchestrator, compozitor şi coordonator muzical, din dorinţa de a sprijini formarea tinerelor talente şi conservarea patrimoniului folcloric românesc.

Orchestra Naţională de Folclor

Solişti de marcă

Dan Ionescu, directorul artistic al Orchestrei, absolvent al Liceului de Muzică George Enescu, a avut o activitate muzicală impresionantă, atât în ţară cât şi peste hotare. A concertat în SUA, Canada, Franţa, Elveţia, Germania, Suedia, Belgia, Norvegia, Austria, UAE, Japonia,etc şi a făcut parte din ansambluri şi formaţii de renume : Doina al Armatei, Grupul Folcloric “Ştefan Bucur” , Chris Luca Band, Cromatic, etc.

Supranumit şi “Omul Orchestra”, Dan Ionescu cântă la 12 instrumente: clarinet, flaut, saxofon sopran, saxofon alto, saxofon tenor, saxofon, bariton, caval, tilincă, ocarină, danofon, fluier şi block-flute.

Cornelia Tihon, la numai 19 ani, se poate mândri cu o activitate muzicală impresionantă: participarea la peste 20 de Festivaluri atât în ţară cât şi peste hotare, locul 2 la Festivalul de la Mamaia in 2005, reprezentarea României la cel mai mare Festival de Folclor Mondial de la Capetown (Africa de Sud). Absolventă a liceului George Enescu, specialitatea nai (clasa profesorului Ioan Negura), Cornelia Tihon cântă la 17 instrumente populare aerofone.

Cornel Niculescu, în prezent Concert maistru al Orchestrei Naţionale de Folclor, a absolvit Scoala Populară de Artă, unde l-a avut ca profesor pe violonistul Copilovici.

In 1962 a intrat în Ansamblul Ciocârlia, iar in 1970 a devenit prim violinist şi concert maistru al acestuia.

De-a lungul anilor a efectuat turnee in Finlanda, Franţa, Rusia, Bulgaria, Ungaria, Olanda, Cehoslovacia, USA, Canada, Mexic, Cuba, Grecia, Elveţia, care s-au bucurat de succese răsunătoare.

Pana acum Orchestra a susţinut concerte alături de solişti consacraţi ai muzicii populare româneşti printre care amintim: Angela Moldovan, Ionuţ Dolănescu, Maria Ionescu Căpitănescu, Constantin Lătăreţu, Floarea Calotă, Gheorghe Turda , Petrică Stoian Mâţu, Maria Cârneci, Cătălin Maximiuc, Pop Simion, Nicoleta Voica.